Nutrigenetica si Omega-3: impactul genelor in utilizarea acizilor grasi omega-3

Efectele nutrientilor asupra sanatatii depind de variantele genetice mostenite care modifica modul in care organismul unei persoane absoarbe si metabolizeaza nutrientii si, prin urmare, cum se realizeaza reactiile biochimice la nivelul celulelor. 

Nutrigenetica este definita ca stiinta care studiaza efectul pe care genele noastre il au asupra raspunsului corpului la diverse componente din alimentatie. Prin urmare, un test nutrigenetic ne va permite sa adaptam alimentele pe care le consumam la nevoile noastre (nutritie personalizata). Aceasta stiinta nu trebuie confundata cu nutrigenomica, care analizeaza influenta directa a nutrientilor asupra expresiei genelor si in consecinta, asupra bolilor. 

Grasimile omega-3 au fost bine studiate pentru numeroasele lor beneficii pentru sanatate. Exista mai multe gene candidate care pot influenta modularea efectelor acizilor grasi omega-3 asupra diferitelor boli, ca de exemplu dislipidemii, boli cardiovasculare, sindrom metabolic sau obezitate. Cu toate acestea, pe masura ce cercetarile evolueaza, devine clar ca nu toata lumea va beneficia in mod similar de acizii grasi omega-3. Cercetari recente sugereaza ca genetica individuala poate afecta cat de eficient proceseaza si utilizeaza organismul unei persoane acizii grasi omega-3. 

Desi sunt necesare mai multe studii inainte de a putea fi formulate recomandari nutritionale precise bazate pe genetica personala, cercetarile preliminare sunt promitatoare. Poate ca intr-o zi, oamenii de stiinta vor putea incetini eficient dezvoltarea bolilor prin identificarea, cu ajutorul  testarii genetice, a celor care vor beneficia cel mai mult de cresterea aportului de omega-3.

Cum influenteaza genele modul in care organismul raspunde la acizii grasi omega-3?

Desi 99.9% din gene sunt identice de la un om la altul, ceea ce ne face unici reprezinta mai putin de 0.1% din genomul nostru si este reprezentat de variatiile genetice. S-a demonstrat ca anumite variatii genetice interactioneaza cu acizii grasi omega-3, influentand modul in care organismul raspunde la aceste grasimi.

Interactiunea gene - acizi grasi omega-3 pentru scaderea trigliceridelor 

Medicii au observat ca suplimentele cu acizi grasi omega-3 scad trigliceridele crescute, dar ca nu toate persoanele reactioneaza la fel. Avand in vedere variabilitatea interindividuala mare observata, testarea Nutrigenetica poate ajuta la evaluarea pacientilor care vor beneficia cel mai mult de consumul acestor grasimi pentru a trata hipertrigliceridemia. 

Mai mult, oferirea unei recomandari „universale” pentru toti pacientii de a consuma acizi grasi omega-3 EPA si DHA pentru a reduce trigliceridele poate avea efecte nedorite si riscuri pentru o parte din populatie, care s-a dovedit ca nu raspunde la tratament sau din contra, care poate avea raspunsuri adverse (prezinta cresteri ale trigliceridelor). De asemenea, desi acizii grasi omega-3 sunt in general asociati cu efecte benefice asupra sensibilitatii la insulina, unele persoane cu variatii genetice specifice pot experimenta o crestere paradoxala a rezistentei la insulina. 

Primele ghiduri de practica de nutritie personalizata au fost elaborate pentru acizii grasi omega-3 si impactul acestora asupra lipidelor. Acestea au la baza asocieri nutrigenetice cu o validitate stiintifica puternica, legate de raspunsul trigliceridelor la suplimentele de omega-3.

Variatia genetica APOE-E4 (rs429358, rs7412) la barbati

Barbatii care au aceasta mutatie genetica raspund mai bine la administrarea de 0.7-2 g de acizi grasi omega-3 EPA si DHA (suplimente de ulei de peste), cu un efect doza-raspuns.

Aceste recomandari nu se pot face in prezent la femei, deoarece nu exista studii in acest sens.

In plus, avand in vedere legatura dintre aceasta variatie genetica APOE-E4 si boala Alzheimer, companiile/laboratoarele care produc teste nutrigenetice ce includ APOE trebuie sa ia in considerare implicatiile etice si legale ale acestui test. Consimtamantul pentru genotiparea APOE trebuie obtinut intotdeauna de la pacienti inainte de finalizarea genotiparii. 

Aproximativ 15-25% dintre oameni au o copie a genei APOE-E4, iar acest lucru creste riscul de a dezvolta dementa Alzheimer. Aproximativ 2-3% din populatie poarta doua copii APOE-E4, ceea ce creste semnificativ riscul in comparatie cu cei fara varianta respectiva. Desi mostenirea APOE-E4 creste riscul, aceasta nu inseamna ca persoana respectiva va face sigur boala Alzheimer. 

Scorul de risc nutrigenetic 31-SNP (nutri-GRS)

• Barbatii si femeile cu supraponderalitate/obezitate cu un nutri-GRS scazut raspund cu reducerea trigliceridelor la administrarea suplimentelor de ulei de peste bogat in acizi grasi omega-3 EPA si DHA.
• Acizii grasi omega-3 EPA si DHA nu ar trebui recomandati persoanelor cu nutri-GRS mai ridicat cu scopul de a reduce nivelurile plasmatice ale trigliceridelor.

Variatiile genetice CD36 , PPARG si NOS3

• Pacientii cu diabet zaharat de tip 2 cu variantele genetice CD36-G, PPARG-G si NOS3-A au tendinta de a raspunde mai bine la acizii grasi omega-3 pentru imbunatatirea lipidelor din sange. 

Variatia genetica FADS2 

Suplimentarea cu ulei de peste, desi in general benefica pentru scaderea trigliceridelor, ar putea sa nu aiba acelasi efect pozitiv pentru toate persoanele si ar putea creste trigliceridele la cei cu predispozitii genetice specifice. Un exemplu este gena FADS2 (rs1535). Persoanele cu genotipul AA care consuma ulei de peste pot experimenta o usoara crestere a trigliceridelor, in timp ce cele cu genotipul AG pot observa o scadere.

Variatiile genei PPARα, precum polimorfismul L162V, pot afecta expresia genelor legate de metabolismul lipidic, ducand potential la raspunsuri diferite ale trigliceridelor la omega-3, potrivit Institutului National de Sanatate din Statele Unite. 

Interactiunea gene - acizi grasi omega-3 care determina cresterea paradoxala a rezistentei la insulina

Unele studii sugereaza ca variatiile genelor pot avea efecte opuse asupra rezistentei la insulina la suplimentarea cu omega-3 la unele persoane. De exemplu, un grup de variatii genetice ar putea imbunatati rezistenta la insulina la administrarea de omega-3, in timp ce la un alt grup ar putea sa o exacerbeze.

Gena specifica GPR120 codifica un receptor pentru acizii grasi omega-3. O varianta cu pierdere de functie a genei GPR120 (R270H) a fost asociata cu cresterea obezitatii si a rezistentei la insulina in unele populatii. 

Desi sunt necesare mai multe cercetari inainte de a putea fi formulate recomandari nutritionale precise bazate pe genetica personala, aceste studii au aratat importanta testarii genetice pentru a intelege de ce unele persoane raspund mai bine decat altele la tratament si pentru a oferi sfaturi nutritionale personalizate la pacientii care prezinta anumite variatii genetice.

Ce sunt acizii grasi omega-3?

Acizii grasi omega-3 sunt elemente constitutive ale grasimilor de care organismul are nevoie pentru a functiona corect. 

Exista mai multi acizi grasi omega-3, dar majoritatea cercetarilor stiintifice s-au concentrat pe trei: acidul alfa-linolenic (ALA), acidul eicosapentaenoic (EPA) si acidul docosahexaenoic (DHA):

• ALA este un acid gras esential. Asta inseamna ca nu poate fi produs de organism, asa incat trebuie sa fie obtinut prin dieta. ALA provine din surse alimentare vegetale;
• In organism, ALA din alimente poate fi transformat in EPA si DHA, dar numai in cantitati mici. Asadar, desi EPA si DHA nu sunt acizi grasi esentiali, este recomandat sa-i includem in dieta noastra pentru a ne asigura necesarul zilnic. EPA si DHA se gasesc in principal in pestele gras. 

Surse bune de EPA si DHA

Pestele, in special pestele gras salbatic, este o sursa excelenta de acizi grasi omega-3 EPA si DHA. Acesti acizi grasi sunt sintetizati initial de microalge la baza lantului trofic marin. Pe masura ce microalgele avanseaza in lantul trofic, pestii dobandesc acizii grasi omega-3 si ii acumuleaza in tesuturile lor. Continutul de omega-3 din pestele de crescatorie depinde de compozitia hranei consumate. 

Asociatia Americana a Inimii recomanda consumul a cel putin 2 portii pe saptamana de peste bogat in omega-3. O portie de peste cantareste 100 de grame (cantitate gatita), ceea ce inseamna cam cat o palma. 

Pestii grasi bogati in omega-3 EPA si DHA sunt:

• Somon
• Macrou
• Ton alb
• Hering
• Pastrav
• Sardine 

Pestii albi si fructele de mare contin o cantitate moderata de omega-3 EPA si DHA. Exemple sunt:

• Biban
• Cod
• Tilapia
• Crustacee 

Unele alimente, cum ar fi anumite marci de oua, iaurt, sucuri, lapte si bauturi din soia, sunt imbogatite cu DHA si alti acizi grasi omega-3. 

Surse bune de ALA

Daca nu consumi peste, poti obtine acizi grasi omega-3 de tipul acidului alfa-linolenic (ALA) din alimente vegetale, ca de exemplu:

• Seminte de in
• Seminte de chia
• Nuci
• Rapita
• Soia si tofu
• Uleiurile obtinute din acestea 

Dintre toate alimentele pe baza de plante, semintele de in macinate si uleiul de seminte de in au cea mai mare cantitate de ALA. Poti presara seminte de in macinate peste granola sau in smoothie-uri. Uleiul de seminte de in merge bine in dressingul pentru salate. 

Carnea de vita are un continut foarte scazut de omega-3; carnea de vita provenita de la vaci hranite cu iarba contine niveluri ceva mai ridicate de omega-3, in principal sub forma de ALA, decat cea provenita de la vaci hranite cu cereale. 

Continutul de ALA, EPA si DHA din alimentele comune

Mai jos este mentionat continutul de acizi grasi ALA, EPA si DHA in cele mai frecvente alimente bogate in omega-3. 

Administratia pentru Alimente si Medicamente (FDA - Food and Drug Administration) din Statele Unite ale Americii a stabilit o Valoare Zilnica de 65g pentru grasimile totale, dar nu si pentru omega-3. Prin urmare, sunt prezentate cantitatile de acizi grasi omega-3 doar in grame per portie si nu procentul din valoarea zilnica. 

Alimente cu continut de ALA (in grame):

• Ulei de seminte de in, 1 lingura - 7.26 g
• Seminte de chia, 1 lingura - 5.06 g
• Nuci, 28 g (14 jumatati) - 2.5 g                        
• Seminte de in, intregi, 1 lingura - 2.35 g
• Ulei de canola, 1 lingura - 1.28 g
• Ulei de soia, 1 lingura - 0.92 g  
• Maioneza, 1 lingura - 0.74 g               
• Edamame, congelat, preparat, ½ cana - 0.28 g
• Fasole rosie, din conserva, ½ cana - 0.10 g                
• Carne tocata de vita, 85% macra, gatita, 85 g - 0.04 g             
• Paine integrala, 1 felie - 0.04 g  

Alimente cu continut de DHA si EPA:

• Somon, atlantic, de crescatorie, gatit, 85 g - 1.24 g DHA si 0.59 g EPA
• Somon, atlantic, salbatic, gatit, 85 g - 1.22 g DHA si 0.35 g EPA
• Hering, atlantic, gatit, 85 g - 0.94 g DHA si 0,77 g EPA
• Sardine, conservate in sos de rosii 85 g - 0.74 g DHA si 0.45 g EPA
• Macrou, atlantic, gatit, 85 g - 0.59 g DHA si 0.43 g EPA
• Somon, roz, din conserva 85 g - 0.63 g DHA si 0.28 g EPA
• Pastrav curcubeu, salbatic, gatit, 85 g - 0.44 g DHA si 0.40 g EPA
• Biban de mare, gatit, 85 g - 0.47 g DHA si 0.18 g EPA
• Creveti, gatiti, 85 g - 0.12 g DHA si 0.12 g EPA
• Scoici, fierte, 85 g - 0.09 g DHA si 0.06 g EPA

Cum poti include acizii grasi omega-3 in dieta ta?

Este important sa incluzi in dieta ta peste si surse vegetale de omega-3. 

Exemple de peste gras care poate fi adaugat in alimentatie:

• Sardine din conserva pe paine prajita cu felii de rosii;
• Somon din conserva cu salata verde, ceapa si boabe de porumb;
• File de somon la cuptor cu cartofi copti si mazare;
• Macrou la gratar cu paste si sos de rosii si legume. 

Exemple de cum poti consuma surse vegetale de omega-3 sunt:

• Adauga nuci in terciul de cereale la micul dejun;
• Pune un amestec de seminte de in, floarea-soarelui, dovleac si chia in iaurt si adauga fructe de padure sau zmeura;
• Foloseste in salate ulei de in sau de rapita sau presara peste salata seminte macinate de in. 

Ce cantitate de acizi grasi omega-3 este recomandat sa consumi?

Societatile medicale nu au stabilit un standard de consum de omega-3 zilnic. De exemplu, in Marea Britanie nu exista o recomandare privind cantitatea zilnica de omega-3 de care o persoana are nevoie. Insa sfaturile nutritionale ale guvernului britanic recomanda consumul a 2 portii de peste a cate 140 g (greutate gatita) pe saptamana, dintre care una sa fie peste gras. Pestele gras este cea mai buna sursa de acizi grasi omega-3 EPA si DHA, dar exista cantitati mici si in pestele alb si crustacee. Mai mult, pestele alb si cel gras sunt, de asemenea, alegeri sanatoase, fiind surse bune de proteine, precum si de vitamine si minerale.  

In Statele Unite ale Americii, Institutului de Medicina a stabilit valorile zilnice recomandate pentru acizii grasi omega-3 (ALA) in grame in functie de varsta si gen. Barbatii ar trebui sa consume 1.6 grame de ALA zilnic, iar femeile 1.1 grame pe zi. Femeile insarcinate sau care alapteaza au nevoie de mai mult. Laptele uman contine acizi grasi omega-3 sub forma de ALA, EPA si DHA, astfel incat aportul zilnic recomandat pentru sugari de la nastere pana la 12 luni echivaleaza cu aportul mediu de omega-3 la sugarii sanatosi, alaptati la san: 

• De la nastere pana la 6 luni: 0.5 g;                              
• 7-12 luni: 0.5 g;                       
• 1-3 ani: 0.7 g;                         
• 4-8 ani: 0.9 g;                         
• 9-13 ani: 1.2 g (baieti) 1.0 g (fete);                   
• 14-18 ani:  1.6 g (baieti) 1.1 g (fete) 1.4 g (sarcina) 1.3 g (alaptare);
• 19-50 de ani: 1.6 g (barbati) 1.1 g (femei) 1.4 g (sarcina) 1.3 g (alaptare);
• >/= 51+ ani: 1.6 g (barbati) 1.1 g (femei).          

Asociatia Americana a Inimii recomanda consumul a doua portii de peste in special peste gras, pe saptamana, pentru a ajuta la reducerea riscului de boala arteriala coronariana si accident vascular cerebral. Doua portii sunt echivalente cu 170 de grame de peste gatit. 

Atunci cand pacientii sufera deja de hipertensiune arteriala, dislipidemie sau boala arteriala coronariana, Asociatia Americana a Inimii recomanda aproximativ 3 grame de acizi grasi omega-3 in fiecare zi, sub forma de alimente si/sau suplimente. Aproximativ 120-150 grame de somon atlantic ofera 3 grame de acizi grasi omega-3. Dozele de suplimente de ulei de peste pot varia, dar de obicei ofera aproximativ 0.3 grame per pastila. 

Ar trebui sa iei suplimente cu acizi grasi omega-3?

Majoritatea expertilor in sanatate sunt de acord ca cea mai buna modalitate de a profita de beneficiile omega-3 este din alimente. Alimentele integrale contin multi nutrienti pe langa omega-3. Toate acestea lucreaza impreuna pentru a te mentine sanatos. 

Totusi, daca ai fost deja diagnosticat cu trigliceride crescute, hipertensiune arteriala, boala arteriala coronariana sau ai un risc crescut de a face boli cardiovasculare, ai putea beneficia de un consum mai mare de acizi grasi omega-3. Poate fi dificil sa obtii o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 doar din alimente si atunci medicul cardiolog iti poate recomanda suplimentele cu omega-3. 

Exista mai multe tipuri de suplimente alimentare care contin omega-3:

• Suplimentele de ulei de peste - contin EPA si DHA. Un supliment tipic de ulei de peste ofera aproximativ 1.000 mg ulei de peste, continand 180 mg EPA si 120 mg DHA, dar dozele variaza foarte mult;
• Suplimentele de ulei de ficat de peste, cum ar fi uleiul de ficat de cod - contin EPA si DHA, precum si vitaminele A si D, in cantitati care variaza de la un produs la altul. Vitaminele A si D pot fi daunatoare in cantitati excesive;
• Uleiul de krill (crustacee asemanatoare crevetilor) -  contine omega-3 sub forma de fosfolipide. Unele studii sugereaza ca aceste fosfolipide au o biodisponibilitate (modul in care este absorbita o substanta) ceva mai mare decat omega-3 din uleiul de peste, in timp ce alte studii nu au aratat acest lucru;
• Uleiurile de alge - sunt o sursa vegetariana de DHA (in jur de 100-300 mg); unele contin si EPA. Aceste suplimente contin de obicei omega-3 sub forma de trigliceride. Conform unui studiu de mica amploare, biodisponibilitatea DHA din uleiul de alge este echivalenta cu cea din somonul gatit;
• Uleiul de seminte de in - contine ALA.

Formulele suplimentelor alimentare cu omega-3 variaza foarte mult, asa ca este important sa verifici etichetele produselor pentru a determina tipurile si cantitatile de acizi grasi omega-3 din aceste produse.

Care sunt beneficiile pentru sanatate ale acizilor grasi omega-3?

Beneficiile potentiale pentru sanatate ale consumului de acizi grasi omega-3 sunt in centrul multor cercetari stiintifice. Pana in prezent, majoritatea studiilor s-au concentrat pe EPA si DHA din alimente (de exemplu, peste) si/sau suplimente alimentare (de exemplu, ulei de peste), spre deosebire de ALA din alimentele pe baza de plante.

Multe studii observationale leaga un consum mai mare de peste si alte fructe de mare de imbunatatirea sanatatii. Cu toate acestea, este dificil de stabilit daca beneficiile se datoreaza continutului de omega-3 din peste (care variaza in functie de specie) sau altor componente ale acestora, inlocuirii pestelui cu alimente mai putin sanatoase, altor comportamente sanatoase sau unei combinatii a acestor factori. Sunt necesare date din studii clinice randomizate pentru a clarifica aceste intrebari. 

Bolile cardiovasculare si factorii de risc ai bolilor cardiovasculare

Numeroase studii au evaluat efectele consumului si suplimentarii cu acizi grasi omega-3 - in principal EPA si DHA - asupra bolilor cardiovasculare si factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arteriala si lipidele plasmatice crescute, in special trigliceridele crescute. 

In general, cercetarile indica faptul ca pestele gras si alte tipuri de fructe de mare consumate ca parte a unei diete echilibrate promoveaza sanatatea inimii, fiind asociate cu un risc mai mic de insuficienta cardiaca, boala arteriala coronariana si deces prin acestea, in special atunci cand aceste alimente sunt consumate in locul unora mai putin sanatoase. 

Uleiul de peste si alte suplimente de omega-3 scad nivelurile de trigliceride si ar putea reduce riscul unor boli cardiovasculare, in special in randul persoanelor cu un aport alimentar scazut de peste, ca sursa principala de omega-3. Dovezile unui efect protector al suplimentarii cu omega-3 sunt mai puternice la persoanele cu boala coronariana preexistenta, decat la persoanele sanatoase.

Studiile din literatura de specialitate care stau la baza recomandarilor de mai sus sunt:

• O analiza publicata in 2023 in Journal of the American Heart Association (JAMA) a constatat ca administrarea a mai mult de 2 grame de DHA si EPA combinate pe zi, sub forma de suplimente, poate reduce trigliceridele si colesterolul non-HDL, dar nu si colesterolul LDL (colesterolul „rau”). Colesterolul non-HDL este colesterolul total al unei persoane minus HDL-ul, colesterolul „bun” care ajuta organismul sa scape de o parte din colesterolul LDL daunator. Persoanele cu niveluri ridicate de colesterol LDL trebuie faca tratament cu medicamente, cum ar fi statinele;
• O metanaliza (o analiza care insumeaza rezultatele mai multor studii astfel incat sa creasca semnificatia statistica a acestora) din 2022 publicata in JAMA, a constatat ca un consum zilnic de 3 grame de EPA si DHA, sub forma de alimente sau suplimente, ar putea fi doza ideala pentru a ajuta la scaderea tensiunii arteriale;
• In 2019 Asociatia Americana a Inimii a emis un aviz stiintific care preciza ca administrarea a 4 grame pe zi de medicamente pe baza de ulei de peste eliberate cu reteta este o modalitate sigura si eficienta de a reduce trigliceridele la persoanele cu niveluri ridicate;
• Hipertrigliceridemia (trigliceride 200–499 mg/dl) este relativ frecventa, in timp ce cresterile mai severe ale trigliceridelor (trigliceride foarte mari >/= 500 mg/dl) sunt observate mult mai putin frecvent. Ambele devin din ce in ce mai raspandite in tarile dezvoltate, probabil determinate in mare parte de ratele tot mai mari de obezitate si diabet zaharat.

Sanatatea sugarilor si neurodezvoltarea

Numeroase studii au examinat efectele aportului de peste si acizi grasi omega-3 de catre mama asupra greutatii la nastere a sugarului, duratei sarcinii, dezvoltarii vizuale si cognitive si altor rezultate legate de sanatatea sugarului. 

Concentratii mari de DHA sunt prezente in membranele celulare ale creierului si retinei, iar DHA este important pentru cresterea si dezvoltarea fetala. Acumularea DHA in retina este completa la nastere, in timp ce acumularea in creier continua pe parcursul primilor 2 ani dupa nastere. Prin urmare, ghidurile medicale recomanda ca femeile insarcinate sau care alapteaza sa consume 225–350 g de peste pe saptamana, alegand dintre soiurile cu un continut ridicat de EPA si DHA si un continut scazut de metilmercur:

• Peste permis: somon, hering, sardine si pastrav;
• Peste interzis (continut ridicat de metilmercur): macrou regal, rechin, peste spada si peste-tigla;
• Peste consumat in cantitate redusa: ton alb - 170 mg pe saptamana. 

Prevenirea cancerului

Cercetatorii au emis ipoteza ca un aport mai mare de acizi grasi omega-3, fie din alimente, fie din suplimente, ar putea reduce riscul de cancer datorita efectelor lor antiinflamatorii si potentialului de a inhiba factorii de crestere celulara. 

Cu toate acestea, rezultatele studiilor observationale au fost inconsistente si variaza in functie de locul cancerului si de alti factori, inclusiv sexul si riscul genetic. Desi unele dovezi sugereaza ca un aport mai mare de omega-3 reduce riscul de cancer mamar si, eventual, colorectal, un studiu clinic amplu a constatat ca suplimentele de omega-3 nu au redus riscul general de cancer sau riscul de cancer mamar, de prostata sau colorectal. Este nevoie de studii suplimentare care sa clarifice acest fapt. 

Boala Alzheimer, dementa si functia cognitiva

Unele studii observationale, dar nu toate, sugereaza ca dietele bogate in omega-3 sunt asociate cu un risc redus de declin cognitiv, boala Alzheimer si dementa. 

Deoarece DHA este o componenta esentiala a fosfolipidelor membranei celulare din creier, cercetatorii au emis ipoteza ca omega-3 ar putea proteja functia cognitiva, ajutand la mentinerea functiei neuronale si a integritatii membranei celulare din creier. Nivelurile serice mai scazute de DHA sunt, de asemenea, asociate cu mai multa amiloidoza cerebrala (acumularea de depozite de proteine ​​numite amiloide) la adultii in varsta sanatosi, in timp ce un nivel mai ridicat de DHA este corelat cu conservarea volumului creierului. 

Degenerescenta maculara legata de varsta

Degenerescenta maculara legata de varsta este o cauza majora a pierderii vederii in randul adultilor in varsta. In majoritatea cazurilor, pierderea severa a vederii este asociata cu forma avansata de boala. Studiile sunt neclare si in prezent concluzia este ca suplimentarea cu omega-3 nu reduce riscul de progresie catre boala avansata sau de pierdere a vederii moderata pana la severa. 

Boala ochilor uscati

14% dintre adulti sufera de sindromul ochiului uscat, o afectiune cronica in care scaderea volumului si a calitatii lacrimilor duce la inflamarea si deteriorarea suprafetei oculare, provocand disconfort si deficit de vedere. Femeile in varsta, in special, prezinta un risc mai mare, posibil din cauza modificarilor hormonale care afecteaza glandele producatoare de lacrimi.

Rezultatele studiilor clinice care au utilizat suplimentarea cu omega-3, in principal EPA si DHA, au avut rezultate mixte in reducerea simptomelor si semnelor sindromului de ochi uscat. In plus, nu exista un consens cu privire la doza, compozitia sau durata optima a tratamentului cu omega-3 pentru aceasta afectiune. 

Artritra reumatoida

Poliartrita reumatoida este o boala autoimuna caracterizata prin inflamatia cronica a articulatiilor. Simptomele articulare includ durere, umflare, rigiditate si deficite functionale. Boala este de obicei tratata cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), corticosteroizi si medicamente antireumatice modificatoare de boala. 

Datorita efectelor lor antiinflamatorii, unii oameni de stiinta au emis ipoteza ca acizii grasi omega-3 pot reduce simptomele bolii si dependenta pacientilor de AINS si corticosteroizi. 

Constatarile de pana acum sugereaza ca acizii grasi omega-3 pot fi utili ca tratament adjuvant la farmacoterapie pentru ameliorarea simptomelor poliartritei reumatoide. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetari pentru a confirma aceasta observatie. 

Surse de informatie:

• www.ods.od.nih.gov
• www.bhf.org.uk
• www.nccih.nih.gov
• www.thelancet.com
• https://bmjopen.bmj.com/content/12/2/e054417
• www.medlineplus.gov
• www.heart.org